Odată cu sosirea lunilor mai calde, sute de țestoase marine se apropie de diverse coaste în întreaga lume pentru a-și depune ouăle, transformând plajele din Spania, Mexic, Republica Dominicană și alte țări în locuri cruciale pentru supraviețuirea acestor specii. Acest eveniment natural, care are loc anual între primăvară și toamnă în emisfera nordică, este înconjurat de provocări de mediu și sociale care necesită acțiuni comune din partea guvernelor, oamenilor de știință și cetățenilor.
În timpul sezonului de cuibărit, țestoasele femele ies la suprafață noaptea să caute locații optime pentru a-și excava cuiburile și a-și depune ouăle. Acest proces delicat este vital pentru supraviețuirea unor specii precum rechinul-cățărător, rechinul-cu-pie, rechinul-șoim, rechinul verde și rechin-cățărător, multe dintre ele fiind clasificate ca fiind pe cale de dispariție. Cu toate acestea, urbanizarea, prezența animalelor sălbatice, poluarea și schimbările climatice continuă să crească obstacolele an de an.
Principalele plaje de cuibărit: din Comunitatea Valenciană până în Caraibe și Pacific
Spania a înregistrat o creștere a numărului de cuiburi în zona Mediteranei. Un exemplu recent este descoperirea primului cuib de broască țestoasă cățărătoare pe plaja Marineta Casiana, Dénia, cu 116 ouă, dintre care unele au fost transferate în incubatoare pentru protecție. Aceste ouă confirmă adaptarea broaștelor țestoase la noile condiții de mediu rezultate din schimbările climatice și creșterea temperaturii mării.
În Mexic, locuri precum Oaxaca, Quintana Roo, Baja California Sur și Yucatán Sunt remarcabile pentru sosirea a mii de femele în fiecare sezon. Sanctuarul Barra de la Cruz-Playa Grande din Oaxaca a cunoscut o perioadă de succes, cu 227 de cuiburi de pasăre piele protejate și peste 8.400 de pui eliberați. În Cancún, monitorizarea a 126 de cuiburi a dus la eliberarea a mii de exemplare, implicând personal specializat și voluntari locali. Localități precum Progreso, Chuburná, Celestún și Telchac Puerto din Yucatán sunt afectate de dezvoltările imobiliare și de prezența câinilor vagabonzi care distrug cuiburile.
În Republica Dominicană, fenomenul are loc pe plajele Parcului Național Jaragua, Bahía de las Águilas, Barahona, Saona și MichesȚestoasele piele și alte specii cuibăresc între martie și noiembrie, dar se confruntă cu provocarea suplimentară a sargasului, supraexploatării turismului și recoltării ilegale de ouă.
Amenințări persistente: dezvoltarea urbană, prădătorii și factorii de mediu
Creșterea numărului de construcții în zonele de coastă și traficul rutier sunt cauze recurente ale distrugerii cuiburilor. Asociate cu aceasta, poluarea cu plastic, iluminatul artificial din apropierea plajei și activitatea de pescuit pun în pericol atât ouăle, cât și puii de ouă. Prădătorii naturali și câinii vagabonzi agravează situația, reducând drastic rata de eclozare: în unele părți din Yucatán, mai puțin de 40% din cuiburi supraviețuiesc.
În Republica Dominicană, sargasul poate bloca accesul la plajă pentru femelele care cuibăresc, în timp ce lipsa personalului împiedică o protecție eficientă. Braconajul efectuat de oamenii care caută ouă, fie din cauza credinței populare, fie ca resursă economică, continuă să fie o provocare chiar și acolo unde există legi și supraveghere.
Acțiuni și strategii pentru conservarea țestoaselor marine
Pentru a aborda aceste probleme, a fost consolidată cooperarea dintre autorități, ONG-uri, centre de cercetare și comunitățile locale.Supravegherea nocturnă este o constantă pe plajele sensibile, unde echipele monitorizează și identifică urmele, protejează cuiburile și mută ouăle în zone sigure. În Comunitatea Valenciană, urmărirea prin satelit ajută la evaluarea comportamentului femelelor în perioada de reproducere.
Programe precum cele din Republica Dominicană includ marcarea cuiburilor, relocarea ouălor pe cale de dispariție, reglementarea iluminatului și crearea de baze de date naționale, precum și prezența unor patrule mixte pentru supravegherea mediului și educație. În Mexic, participarea publicului prin raportare și activități de eliberare a puilor de ouă a devenit esențială.
Multe asociații lucrează pentru conservarea acestor specii pe cale de dispariție, luptând pentru a preveni dispariția lor și pentru a le proteja habitatele.De asemenea, protejarea ouălor și educația ecologică în comunitățile din apropiere sunt esențiale pentru a asigura un sezon de cuibărit reușit. Pentru a afla mai multe despre pești și relația lor cu ecosistemul marin, consultați cum comunică peștii.
Cum pot cetățenii să ajute la protejarea țestoaselor?
În cazul descoperirii de broaște țestoase care cuibăresc sau cuiburi marcateCheia este să evitați să deranjați pe ceilalți, să evitați apropierea excesivă și să evitați utilizarea lanternelor sau a camerelor de filmat. Se recomandă să anunțați autoritățile locale, rangerii parcurilor sau liniile telefonice desemnate, cum ar fi 112 în Spania sau liniile telefonice regionale pentru protecția mediului din America Latină. Participarea la programe de voluntariat și respectarea indicatoarelor privind accesul restricționat la anumite plaje fac, de asemenea, o diferență pe termen lung.
Sezonul de cuibărit al țestoaselor este o etapă transcendental pentru biodiversitatea marină și terestră, dar și o oportunitate de a crește gradul de conștientizare cu privire la echilibrul dintre dezvoltarea umană și conservarea mediului. În ciuda dificultăților constante, eforturile tehnice, juridice și sociale combinate permit progrese semnificative în protejarea acestor reptile marine emblematice.
