Schimbările climatice transformă vizibil și profund ecosistemele marine, afectând în special peștii și comunitățile care depind de aceștia.Schimbările de temperaturi, creșterea acidității și schimbările luminii subacvatice sunt doar câțiva dintre factorii care creează o nouă realitate pentru oceane și mări.
Dincolo de titluri, studii recente arată că Consecințele sunt deja tangibile pe coastele noastre și în zonele oceanice îndepărtate.De la sosirea de noi specii în zone care anterior adăposteau pești nativi, până la reducerea habitatelor esențiale, impactul se traduce în riscuri pentru biodiversitate, pescuitul tradițional și stabilitatea ecosistemelor marine.
Întunecarea apelor: mai puțină lumină, mai multă concurență
Cercetările internaționale au arătat că Adâncimea la care lumina pătrunde în oceane a scăzut semnificativ în ultimele deceniiAcest lucru se datorează unei atenuări mai mari a luminii subacvatice, detectată de sateliții de observare, ceea ce provoacă Stratul luminos sau fotic – unde se dezvoltă cea mai mare parte a vieții marine – a devenit mai îngust pe zone întinse ale planetei.
În zone de dimensiuni similare cu continentul african, lumina ajunge acum în straturi mult mai puțin adânci, reducerea habitatului disponibil pentru pești și organismele care depind de fotosinteză, cum ar fi fitoplanctonulAceasta înseamnă că Animalele care au nevoie de lumină pentru a supraviețui sunt obligate să se concentreze în zonele mai înalte ale mării., unde concurența pentru hrană și spațiu crește considerabil, iar riscul de prădare este, de asemenea, mai mare.
În plus, acest fenomen de întunecare Este legată de încălzirea globală și de proliferarea fitoplanctonului, precum și modificări ale circulației oceanice. Situația este deosebit de gravă în regiuni precum Arctica, Antarctica și anumite mări deschise, unde rata de schimbare depășește adesea intervalul cunoscut anterior al variabilității naturale.
Schimbări în distribuția speciilor: tropicalizare și strămutare
Creșterea temperaturii medii a apei a promovat sosirea speciilor de peces tropicale în zone unde în urmă cu doar câteva decenii era de neconceput să le găseștiAcesta este cazul documentat din sudul Spaniei, unde Oamenii de știință au înregistrat apariția a cel puțin 23 de specii noi în Marea Alboran și Strâmtoarea Gibraltar.Acest proces, cunoscut sub numele de „tropicalizare”, remodelează comunitățile marine și modifică echilibrele biologice.
Aceste schimbări nu au loc doar în Marea Mediterană, ci și în regiuni precum Marea Nordului și Marea Baltică, unde Există un declin evident al speciilor adaptate la ape reci, cum ar fi codul, și o creștere a celor care prosperă în ape mai calde, cum ar fi bibanul de mare.În plus, introducerea speciilor exotice, combinată cu factori precum presiunea pescuitului și traficul maritim, accentuează transformarea ecosistemelor.
deplasare de peces Înlocuirea speciilor native de către speciile străine poate perturba rețelele trofice și poate amenința biodiversitatea locală. De exemplu, creșterea concurenței pentru hrană și alterarea rutelor de migrație pot lăsa unele specii într-o stare critică.
Importanța zooplanctonului și a lanțului trofic
În contextul acestor schimbări constante, Rolul zooplanctonului este mai relevant ca niciodatăAceste organisme minuscule, adesea invizibile cu ochiul liber, Acestea sunt pilonul fundamental al lanțului trofic marin, hrănind peștii, coralii și mamiferele marine mari.Diverse studii evidențiază faptul că sănătatea și abundența zooplanctonului determină stabilitatea pescuitului și productivitatea oceanelor.
Instrumente de supraveghere și management: monitorizare și știință colaborativă
Pentru a aborda acest peisaj în schimbare, Dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor avansate de monitorizare se dovedesc esențialeExemple precum instalarea de balize oceanografice în Golful Cádiz permit colectarea de date în timp real privind parametri cruciali, cum ar fi temperatura, oxigenul, pH-ul și nivelurile de clorofilă. Aceste date sunt esențiale pentru anticiparea evenimentelor extreme și pentru o mai bună gestionare a pescuitului și a conservării habitatului..
În plus, colaborarea dintre oamenii de știință și pescari în cadrul proiectelor de marcare electronică a speciilor migratoare, cum ar fi tonul roșu, face posibilă urmăriți modelele lor de migrație și analizați modul în care schimbările climatice le modifică comportamentele și ruteleAceastă abordare, care combină știința și participarea cetățenească, facilitează o gestionare mai eficientă și mai sustenabilă a resurselor piscicole.
Progresele în obținerea datelor de mediu de la diferite scări permit administrațiilor, oamenilor de știință și sectorului piscicol Luați decizii mai informate în fața riscurilor precum pierderea biodiversității și presiunea asupra resurselor marine.
Efectele schimbărilor climatice asupra oceanelor și peștilor sunt deja evidente și continuă să se adâncească. Pierderea habitatului, alterarea lanțurilor trofice și sosirea de noi specii care amenință comunitățile tradiționale sunt câteva dintre provocările cu care ne confruntăm. Monitorizarea continuă, colaborarea științifică și protejarea zooplanctonului sunt esențiale pentru a atenua aceste impacturi și a promova o gestionare durabilă care să păstreze biodiversitatea și activitățile piscicole.